Sageti capabile sa strapunga platose

Arbalete, scuturi, coifuri...
HansEric
Membru al forumului
Membru al forumului
Re: Sageti capabile sa strapunga platose

Post by HansEric » 12 Jul 2010, 18:30

Salut!
As dori sa adaug si eu cate ceva:
In Anglia medievala nu puteai sa devii arcas , taran(sau orice alta categorie sociala) fiind. Existau caste printre care si casta arcasilor iar trasul cu arcul se preda din tata in fiu. Unele surse istorce spun ca arcasii galezi aveau mana stanga mai lunga si mai subtire iar mana dreapta mai groasa ,un fel de mutatie care le permitea sa foloseasca mai eficient arcul.
Varfuride de sageti tip bodkin nu erau fabricate din otel ,doar pentru simplul fapt ca foarte multe sageti nu se mai recuperau.Varfurile se fabricau dintr-un fier cu o concentratie mica de carbon si nu se caleau.In mare parte bodkin-urile si celelalte varfuri erau fabricate in sate chiar si de catre femei.
Pe de alta parte armura completa purtata de cavaleri si seniori in lupta aparuta la sfarsitul secolului al XIV-lea era manofacturata din otel de cea mai buna calitate a vremii.O sageata cu varf bodkin lovind pieptarul armurii unui cavaler de la o distanta relativ mica sau medie pur si simplu nu l-ar penetra .
Acum urmeaza intrebarea:
Daca sagetile arcurilor galeze de forte imense esueaza in a penetra armurile vremii ... de ce mai existau arcasi?
O armura completa in acea vreme costa cat o intreaga ferma. Majoritatea armatelor nu erau nici pe departe echipate cu armuri complete. Armurile erau doar pentru elita si anume aceeia care isi permiteau sa se echipeze cu asa ceva.
Deci grosul armatei nu aveau armuri cuirase sau platose si deci picau prada arcasilor, in plus chiar daca nu penetrau o platosa sagetile erau foarte eficiente contra zalelor unde nu intampinau greutati.
Cu totii stim ca fiecare unitate avea contraunitatea sa :arcasii contrau infanteria , infanteria contra cavaleria, iar cavaleria contra arcasii . Arcasii nu erau eficienti contra cavalerilor dar nici nu trebuiau sa fie pentru ca cei din urma erau foarte putini in comparatie cu celelalte trupe de pe campul de batalie care stateau vulnerabile in bataia sagetilor.
Ganditi-va cate cheltuieli avea un cavaler pe vremea aceea armura, armura calului, dresura calului( daca ai duce orice cal pe campul de lupta ai avea o surpriza neplacuta si te-ai cam trezi pe jos inainte de inceperea ei) armele, plata scutierului in comparatie cu cheltuielile unui arcas ...
La urma urmei arcasii erau teribil de eficienti contra majoritatea unitatilor si armurilor de pe campul de lupta dar nu si contra cavalerilor dar nu exclud nici posibilitatea unui arcas de a dobori o unitate cuirasata . Sursele spun ca arcasii trageau dupa punctele slabe dintr-o armura si anume axila , zona seii si imbinarile armurii in general dar asta se intampla destu de rar in nebunia bataliei.

ringring
Membru al forumului
Membru al forumului

Re: Sageti capabile sa strapunga platose

Post by ringring » 12 Jul 2010, 22:07

in ce spui ai dreptete si cam asa se pare ca se desfasurau razboiele, in schimb mi se pare neplauzibila teoria cu bratele mai lungi sau mai groase, nu te nasti cu asa ceva dar te poti deforma foarte usor mai ales daca arcasi erau antrenati intr-un fel de mici, arcasi aveau treaba in special cu infanteria si daca le pica si un cavaler cu atat mai bine, unele trupe de arcasi parca aveau si ca arma auxiliara si un tip de sulita cu carlig, in genul celor de pompieri :) , se poate sa ma insel, oricum era o arma contra cavaleriei care facea mari ravagii, nu ii ranea dar ii cam dadea jos de pe cal

HansEric
Membru al forumului
Membru al forumului

Re: Sageti capabile sa strapunga platose

Post by HansEric » 13 Jul 2010, 10:07

Intradevar aveau un fel de halebarda cu carlig pe care o foloseau si la taiatul tendoanelor cailor in galop si pe langa aceasta mai aveau un pumnal subtire utilizat pentru injunghierea prin viziera coifului.

metzger
Membru al forumului
Membru al forumului

Re: Sageti capabile sa strapunga platose

Post by metzger » 17 Jul 2010, 19:24

florinarnaut wrote:Salut!
@ R.N. Cu aceias parere de rau spun ca: nu tot ce e " tare " e impenetrabil si nu tot ce e "moale"poate fi strapuns cu usurinta.Dovada este : e mult mai usor sa gauresti cu burghiul,cu bormasina, o tabla de 3mm din otel decit o tabla de 3mm din aluminiu,se lipeste de burghiu,se gripeaza...in final rupi burghiul!
Numai bine!
ai patit asa ceva? pe bune ? ai rupt burghiu gaurind in aluminiu? s-a infierbintat asa de tare incit a aparut fenomenul de sudura prin frictiune?... vezi poate ai pus un cui in bormasina sau un surub...:)) fereasca sfintu' :))
Am gaurit aluminiu gros de 10 mm cu diferite burghie de la 2 mm la 12 mm diametru si nu am patit asa ceva nici o data...

User avatar
florinarnaut
Constructor de arcuri
Constructor de arcuri
Posts:750
Joined:28 Sep 2008, 17:31
Am un arc:da
Construit de mine:da
locuiesc in::Brasov
Location:Brasov
Contact:

Re: Sageti capabile sa strapunga platose

Post by florinarnaut » 17 Jul 2010, 21:12

Salut!

Ca sa subliniezi ceva ingrosi litera sau exagerezi putin, sau altfel...sa zicem ca am exagerat putin(f. putin)
(Dar in cazul mat. neferoase , Al , Cu, Ag , Au , in functie de natura prelucrarii, s-au creat diverse aliaje, unele care se preteaza pt prelucrare prin aschiere, altele pt a fi indoite fara modificari de structura, etc.
Daca ai reusit sa gauresti aluminiu de 10 mm grosime , cu burghiu de 2 mm, inseamna ca ai avut duraluminiu sau aliaj de aluminiu pe baza de siliciu-similar cu cel din care sint confectionate pistoanele la motoarele cu ardere interna , si care se comporta excelent la prelucrari prin aschiere,si mai ales la viteze mari de aschiere fara sa se lipeasca de cutit!!
Daca incerci sa gauresti aluminiu care nu face parte din categoria mai sus mentionata, e mai dificil.)

Numai bine!
"Traieste de parca n-ar muri niciodata, si apoi moare fara sa fi trait"
- Dalai Lama -

metzger
Membru al forumului
Membru al forumului

Re: Sageti capabile sa strapunga platose

Post by metzger » 17 Jul 2010, 22:21

nu as putea sa iti spun cu exactitate ce aliaj de aluminiu era dar iti pot spune ce era inainte sa il ciopirtesc eu era un radiator pe care erau montata o punte de diode industriale (nu cred ca era duraluminu sau alt aliaj mai special pentru a avea o rezistenta mecanica sporita) .Stiu ca nu puteam sa il tai cu un disc normal de taiat aluminiu pentru ca atunci aparea fenomenul de sudura prin frictiune si bloca discul (dar masina aia mergea la turatii foarte mari si se infierbinta placa)

Imi cer scuze daca am sarit calul, sa auzim numai de bine.

metzger
Membru al forumului
Membru al forumului

Re: Sageti capabile sa strapunga platose

Post by metzger » 19 Jul 2010, 17:14

Cu laser bineinteles...

User avatar
Arthelad
Membru al forumului
Membru al forumului
Posts:247
Joined:29 Nov 2012, 22:18
Am un arc:da
Construit de mine:nu
locuiesc in::Bucuresti
judet:Bucuresti
Varsta:43
Location:Bucuresti
Contact:

Re: Sageti capabile sa strapunga platose

Post by Arthelad » 26 Sep 2010, 20:21

Deoarece a fost nevoie de reparat niste burlane si o bucata de acoperis la casa de la munte, am luat niste resturi de tabla de acoperis nefolosite de la conlocuitorii care au lucrat.
Am fost curios sa vad ce le face sageata la tablele alea. Cap tip medieval forjat (nu bodkin unul plat si mai lat).
Asadar:
Cu toate arcurile pe care le am inclusiv cu unul facut de mine sageata a trecut prin 4 straturi de tabla (0.4 mm x 4 = 1.6 mm)
Cu longbow-ul de 60 livre a trecut prin 5 straturi de tabla (2mm), si mai mult cu el nu am mai incercat.
Cu recurv takedown de 55 a trecut prin 8 straturi, asadar 3.2 mm.
Sunt convins ca sagetile si arcasii englezi puteau strapunge platose, altfel nu cred ca se mai osteneau sa aduca atatia arcasi raportati la nr total de oameni. Sursele spun ca o faceau, iar filmuletul in care nu gauresc platosa nu mi se pare relevant, sa fi tras cateva sute de sageti cu arcuri tari, si sa faca o statistica, asa una - doua sageti cu tunul cu aer nu mi se pare prea stiintific, mai degraba au aratat ce vroiau ei sa arate.

User avatar
Pisic
Membru al forumului
Membru al forumului
Posts:471
Joined:22 Dec 2007, 16:29
Am un arc:da
Construit de mine:da
Location:cluj

Re: Sageti capabile sa strapunga platose

Post by Pisic » 26 Sep 2010, 22:58

se stie ca arcasii englezi nu prea penetrau armurile calumea,aici vorbim de armura din otel calit,si pe langa otel si alte materiale....erau multi deoarece majoritatea adversarilor nu erau dotati cu arumuri "arrowproof" si cateva rafale de sageti termina o mare bucata de armata.In cazul in care aveau de belit ceva "terminator" care era dotat cu armura calumea (o armura buna costa foarte mult,deci numai boierii,comandantii si astia importanti aveau asa ceva),arcasii trageau la punctele slabe ale armurii-partile de imbinare intre elemente si viziera coifului;daca nimereau in alt loc,sageata ricosa,sau penetra doar cativa centimetri,care nu prea contau deoarece armura nu era lipita de corp ca sa poata produce raniri grave.

testele de pe net sunt cam 0;pe unii ii vezi ca trag in table perfect plate,si sprijinite de diferite puncte foarte solide-armura nu era plata (asta e puntul ei tare,ca nu prea lovea niciodata sageata perpendicular) si pe sub ea era ceva camasa groasa de lana/bumbac/paie care proteja corpul de eventualele taieturi produse de tabla si pe langa asta mai si absorbea din forta impactului.Un test foarte precis nu se prea poate face deoarece o armura cat mai autentica are un pret de cateva mii bune de $;nu zic ca era imposibil de penetrat o armura,dar este foarte improbabil ca asta sa se intample.
' NOSTRUM VIRET ROBUR ' -Our strength is as a green tree.

User avatar
Arthelad
Membru al forumului
Membru al forumului
Posts:247
Joined:29 Nov 2012, 22:18
Am un arc:da
Construit de mine:nu
locuiesc in::Bucuresti
judet:Bucuresti
Varsta:43
Location:Bucuresti
Contact:

Re: Sageti capabile sa strapunga platose

Post by Arthelad » 27 Sep 2010, 00:29

Pai ai surse si pro si contra

Gerald of Wales commented on the power of the Welsh longbow in the 12th century:
... n the war against the Welsh, one of the men of arms was struck by an arrow shot at him by a Welshman. It went right through his thigh, high up, where it was protected inside and outside the leg by his iron cuirasses, and then through the skirt of his leather tunic; next it penetrated that part of the saddle which is called the alva or seat; and finally it lodged in his horse, driving so deep that it killed the animal.

Si asa cum zici, e posibil ca putini sa fi avut armura buna, dar indiferent de testele moderne, daca au castigat un numar de batalii inseamna ca au fost eficienti. Imagineaza-ti o salva de sageti, 11000 de sageti x 6-8 pe minut trase de la peste 200 la cativa metri, fie socul unei sageti si il arunca din sa, sau calutzu e bun de salam, sau era suficient sa-l loveasca in coif si ii facea o adancitura in craniu prin coif prin soc. Dar binenteles ca a contat si diferenta intre un spirit disciplinat si pus pe treaba la engezi si o fudulie prost aplicata la oponenti.

Post Reply