Arcasii-Romaniei.ro a luat fiinta din nevoia unor arcasi rataciti de a se trezi din zbuciumul vietii zilelor noastre. Arcasii-Romaniei.ro este locul caruia ii spunem ACASA, locul unde ne vom intoarce mereu, stiind ca cineva ne va primi cu bucurie in ochi si zambet pe buze.

Blestemul arcului care zbarnaie ori cel al sagetii zburand zorit spre tinta sunt blesteme fara leac. Asta chiar daca vremurile s-au copt, si acum putem povesti despre cum se construieste un arc sau o mana de sageti, o tolba, o manusa de arcas ori vreun stilet mai aratos. Ne aducem aminte si de stramosii nostri, cu ale lor straie si obiceiuri arcasesti, ne bucuram si sa primim oaspeti doritori de sfaturi sau de voie buna. Dar stim ca magia arcului e cea care ne-a adunat pe toti la un loc, si e datoria noastra s-o transmitem mai departe.

Hai sa invatam impreuna sa mesterim arcuri si sageti, sa descoperim impreuna secretele ochirii si ale tragerii fara cusur! Hai sa aflam impreuna istoria arcului romanesc si s-o scriem mai departe!
Hai sa fim arcasii Romaniei!

Problemele tehnice, problemele cu inregistrarea sau logare puteti sa le notificati in categoria Ajutor sub rolul de vizitator.

Va multumim pentru intelegere.
Echipa.

arcul getic

Arbalete, scuturi, coifuri...

arcul getic

Mesajde petru » 28 Mar 2008, 20:58

petru
Membru al forumului
Membru al forumului
 

Re: arcul getic

Mesajde gabriel » 29 Mar 2008, 06:49

Si eu sint interesat de [problema asta.Est drept ca izvoare scrise vorbesc ca dacii aveau arc, dar nu exista nicio dovada materiala.
Problema este cu forma arcului.... Am dubii ca foloseau arcuri de tip compozit,chiar daca unele izvoare spun de arcuri din corn de animal....Puteau fi arcuri provenite de la sciti, erau in zone limitrofe, existau influente.Dar scitii veneau din stepe,unde nu era lemn , in vreme ce dacii traiau in zone bogat impadurite.Mai probabila era deci folosirea unor arcuri numai din lemn, mai usor de facut, cu material bun si din belsug.In plus, pe columna lui Traian nu am gasit Daci cu arc , pentru a vedea forma.Dar e mai usor de presupus utilizarea arcului din lemn ,si nu a celui compozit.
Este ,daca vreti,cumva ca la egipteni :nici acolo nu exista dovezi materiale (nu s-au gasit arcuri ,nici in morminte) ,dar acolo exista numeroase desene in primide cu forma arcului(de tip triunghiular),care atesta ca era compozit(si explicabil, era o zona fara lemn valoros...in general cu putin lemn).
Ramin deocamdata la parerea mea ca arcul dacic era numai din lemn.
gabriel
Membru al forumului
Membru al forumului
 

Re: arcul getic

Mesajde akila » 29 Mar 2008, 13:05

Florin are dreptatae.....este imposibil sa tragi cu un arc lung de pe cal....iar pozele vorbesc de la sine....
akila
Membru al forumului
Membru al forumului
 

Re: arcul getic

Mesajde andreih » 29 Mar 2008, 18:34

servus

Aici la arcul dacic nu ma prea pricep, dar ce as vrea sa mentionez, sa ridic un semn de intrebare, o posibila premiza care ar putea fi si falsa: arcul lung nu poate fi folosit de cineva calare??? hmm... e mai greu intr-adevar, dar nu imposibil.... m-am minunat intotdeauna de arcul japonez care era folosit calare.. de aici si asimetria lui, partea mai scurta era in jos.

dar la arcul dacic nu pot sa spun, nu stiu. ce am vrut sa spun doar ca un arc lung poate fi folosit totusi si calare.

andrei
andreih
Membru al forumului
Membru al forumului
 

Re: arcul getic

Mesajde akila » 29 Mar 2008, 21:24

pai ti-ai raspuns singur la intrebare :lol: ....poate fi folosot dar depinde de forma...un long bow clasic in mod sigur nu putea fi folosit calare....imagineaza-ti un ELB...care avea lungimea arcasului care tragea cu el....cum crezi tu ca ai putea trage de pe un cal cu un arc de 180-190cm...?sau unde il pui in timp ce calaresti...in spate..? pe undeva pe cal...e total incomod...
akila
Membru al forumului
Membru al forumului
 

Re: arcul getic

Mesajde petru » 30 Mar 2008, 20:56

http://video.aol.com/video-detail/yabus ... 3277863621

intr-adevar, japonezii aveau arcasi calare si au pastrat traditia pana azi gasisem mai mult material, dar nu l-am mai gasit decat pe asta. eventual s-ar putea deschide un nou topic despre acest subiect.

ar fi mai bine sa pastram topicul acesta despre arcasii si armele din spatiul carpato-danubian.
petru
Membru al forumului
Membru al forumului
 

Re: arcul getic

Mesajde Neacsu Ionut » 02 Apr 2008, 00:44

Da,pe vremea lui Atila Imperiul Roman era pe moarte.Si totusi in batalia de la Campiile Catalaunice(451) generalul roman Aetius Flavius(de origine traca,din Durostorom-Silistra!) a reusit sa-l opreasca pe Atila,salvand astfel imperiul.De fapt nu a fost o victorie clara,dar i-a facut pe huni sa se retraga.Si hunii erau foarte buni arcasi........

Cat despre razboaiele daco-romane trebuie sa recunoastem ca romanii s-au chinuit ceva(Tapae,Adamclisi,Sarmizegetusa)si in iarna lui 101 Decebal le-a cam facut o farsa cu atacul ala.Oricum romanii,mai bine organizati,dotati,antrenati etc. au invins in 106.Si e de admirat ca s-au putut adapta la conditiile luptei de munte.Nu tin nici cu romanii nici cu dacii pentru ca noi din ambele popoare ne-am nascut si fiecare a avut meritele sale.

Despre arcul getic cred ca semana cu cel scitic ,daca tinem cont si de trasul de pe cal.Totusi in timp de razboi poate foloseau si arcuri mai lungi sau ce le pica in mana.

Dupa retragerea romana,din 272, poate ca arcurile aduse de migratori au avut o influenta asupra autohtonilor.

Mai tarziu in evul mediu,nu stiu ce arcuri au folosit romanii,dar ma gandesc la urmatoarele ipoteze:
-in transilvania erau de influenta maghiara,sau chiar occidentala,long-bow
-in moldova de influenta mongolo-tatara
-in muntenia si dobrogea de influenta turceasca

cine stie mai multe sa ma completeze/corecteze
Avatar utilizator
Neacsu Ionut
Constructor de arcuri
Constructor de arcuri
 
Mesaje: 339
Membru din: 19 Mar 2008, 15:55
Has thanked: 0 time
Been thanked: 4 times
Am un arc: da
Construit de mine: da
locuiesc in:: Constanta
judet: Constanta
Varsta: 17

Re: arcul getic

Mesajde Medieval_Art » 08 Iul 2008, 23:45

De unde se pot cumpara arcuri scite sau getice? Stie cineva? Multumesc.
Medieval_Art
Membru al forumului
Membru al forumului
 

Re: arcul getic

Mesajde cristian_iepure » 09 Iul 2008, 04:02

despre oraganizarea armatei dacice:

Civilizaţia dacică: Călăreţii daci

burebista scrie "

Puterea armată a dacilor, până la cucerirea ţării de catre romani, era compusă din cavalerie şi pedestrime însă forţa principală a populaţiunilor gete de lângă Dunăre şi Marea Neagră a constat în cavalerie.

„Geţii, care locuiesc dincolo de Hem, scrie Tucidide, precum şi celelalte popoare din ţinuturile acestea, cari se mărginesc cu sciţii, întrebuinţează aceleaşi arme ca şi naţiunea aceasta. Ei sunt cu toţii arcaşi călări".
Prin cavalerie, geţii îşi câştigase în vechime renumele cel mare de popor neînvins (idomiti). Pe la anul 339 a. Chr., regele scit (get) Atheas, care domnea peste părţile de răsărit ale Daciei, scrie cetăţenilor din Bizanţ următoarele: „Păziţi-vă să nu faceţi vreo pagubă veniturilor mele fiscale, ca nu cumva caii mei să bea apa voastră".
„Geţii, scrie Ovidiu. sunt inamici puternici în cavalerie şi săgeţile lor bat departe .
Cavaleria dacilor era de 2 feluri: uşoară şi grea.
Cavaleria uşoară era - pe cât se poate - liberă de greutăţi, înarmată numai cu arcuri şi săgeţi, sabii si topoare fără scuturi şi fără suliţe. Călăraşii daci nu aveau pe caii lor nici şa, nici plocat. Pentru război, ei nu aveau trebuinţă de pregătiri multe; ei erau în tot momentul gata de plecare şi gata de luptă. Arma principală a dacilor, în cavalerie si în pedestrime, a fost arcul. Cu arcurile lor, ce băteau departe, ei acopereau pe inamici cu o ploaie oe săgeţi.
Arcurile dacilor erau solide şi uşoare, formate din coarne de animale, împreunate la mijloc cu o bucată dreaptă, iar coarda arcului era din vână de cal. Ovidiu, vorbind despre geţii şi sarmaţii de lângă Dunăre scrie: „Cea mai mare parte din popoarele acestea nu se tem de armele ostaşilor romani. Ei au o deplină încredere în arcurile şi în tolbele lor pline cu săgeţi şi în caii lor învăţaţi să facă curse foarte lungi şi să suporte timp îndelungat setea şi foamea".
Cavaleria dacilor şi a sarmaţilor avea o deosebită deprindere în lupta cu arcul. Când fugeau, ori simulau că fug, se întorceau cu jumătate corpul înapoi şi îndreptau săgeţile asupra celor ce-i urmăreau.
La romani, arcul a fost numai o simplă armă de vânat şi nu era introdus în armatele lor, aproape numai dacă exista în trupele de auxiliari, recrutate din populaţiunile provinciilor.
Săgeţile dacilor erau lungi şi muiate în venin de viperă. „Nu este nimeni din sarmaţi şi geţi", scrie Ovidiu, „care să nu poarte o teacă cu arc şi săgeţi muiate în sânge de viperă". Geţii purtau totdeauna cu dânşii o tolbă plină de săgeţi, din care cauză, Ovidiu îi numeşte tolbaşi (pharetrati), un termen ce se vede a fi fost în uzul militar, deoarece îl aflăm întrebuinţat şi în organizarea militară a românilor, până în secolul al XVIII-lea.
O altă parte din cavaleria dacă era înarmată cu lănci. Lăncile şi suliţele cavaleriei, unele aveau forma hastelor [hastae] romane şi serveau ca armă de împuns si de aruncat. La cavaleria sarmată, ne spune Tacit, era în uz lancea numită contus; ea semăna cu sarissa macedonenilor, însă nu era aşa lungă.
Unele trupe de cavalerie, care luptau cu lăncile şi cu suliţele, mai purtau şi scuturi. Scuturile dace aveau forma ovală care era mult mai practică; ele se puteau mânui mai uşor decât forma pătrată şi acopereau numai pieptul şi pântecele luptătorului. Când fugeau, scuturile se aruncau pe spate. Pe scuturile dace vedem figurate diferite embleme. Unele au la mijloc o rozetă, ca simbol al soarelui şi sunt decorate pe margini cu semiluna şi stele. Pe altele vedem coroane de lauri şi ornamente de flori. Afară de scutul oval sau pelta mai era în uz la cavaleria din nordul Istrului, ne spune Lydus, şi un scut mai mic, pe care italienii îl numeau parma.
cristian_iepure
Membru al forumului
Membru al forumului
 

Re: arcul getic

Mesajde cristian_iepure » 09 Iul 2008, 04:06

Cavaleria grea era compusă din trupe ce purtau catafracte sau lorice. La unele din trupele acestea, călăreţii şi caii erau acoperiţi cu lorice sau cu armuri peste întreg corpul. Aceasta era armătura particulară a cavaleriei sarmate, pe care, după cum scrie Tacit, o purtau numai principii şi cei mai nobili dintre sarmaţii roxolani. Loricele cavaleriei sarmate erau formate din o singură bucată, ce acoperea partea de sus şi de jos a corpului. Caii sarmaţilor erau acoperiţi cu lorice pe cap, pe piept, pe laturi şi pe picioare până la copite, iar peste ochi aveau apărători perforate. Loricele dacilor însă se deosebeau de ale sarmaţilor, ele aveau forma unui pieptar sau cămăşi şi acopereau numai pieptul, spatele, coatele şi pântecele până la genunchi. Columna lui Traian ne înfăţişează diferite genuri de lorice întrebuinţate în armata dacă. Unele erau din lamine de bronz, ori de fier în forma unui pieptar (thorax), care se încheia la piept cu copci mari. Altele erau fabricate din solzi de metal, de os, sau de piele tare (lorica squamata). Altele erau din zale, sau din inele de metal (lorica hamis conserta), unele erau de in (lorica lintea).
Principii şi cei mai nobili dintre sarmaţi, scrie Tacit, purtau lorice formate din lamine de fier, ori din bucăţi de piele foarte tare; iar Pausania scrie că armurile sarmaţilor (înţelege ale călărimei de rând) erau făcute din solzi tăiaţi din copite de cai, fiindcă la dânşii nu erau mine de fier şi nici nu se importa la ei fier din alte părţi.
Trupele din cavaleria grea a dacilor şi sarmaţilor purtau pe cap coifuri de metal, sau de piele tare. Coifurile dace aveau diferite forme. Unele mai aveau în partea dinapoi şi o apărătoare pentru spate, iar altele acopereau şi faţa luptătorului. Pe Columna lui Traian vedem figurată, ca trofee, o lungă serie de coifuri de diferite forme, din care unele cu ornamente artistice foarte frumoase, ceea ce ne serveşte ca un indiciu, că, în mare, parte cavaleria era compusă din nobilime şi din oameni cu avere.
Ca armă ofensivă, cavaleria cea grea a sarmaţilor mai avea si o sabie lungă şi dreaptă (gladius praelongus, spata) suspendată laturi şi pe care în luptă o ţineau cu amândouă mâinile.
,,Este de mirare, scrie Tacit, că întreagă putere a sarmaţilor consistă, am putea zice, în afară de ei înşişi. Când luptă pe jos, ei de-abia se mişcă, dar când vin cu escadroanele lor, nu este trupă care să le poată rezista... Ei au suliţe lungi (conţi) şi spade foarte lungi, pe care le tin cu amândouă mâinile, când le întrebuinţează".
Alte arme ale cavaleriei grele erau securile uşoare de război, de o parte cu un tăiş lat convex în forma unei semilune, iar la cealaltă parte cu o muchie înaltă. In fine, Pausania mai face amintire de arcanalele cavaleriei sarmate, pe care le arunca asupra inamicilor când îi ajungea si apoi, întorcându-şi repede caii îi trăgea jos .
Caii dacilor au fost foarte renumiţi în antichitate pentru velocitatea lor. Poetul Ovidiu întrebuinţează pentru caii geţilor epitetele de rapidus şi celer. Istoricul latin Vopiscus, care trăise în timpurile lui Constantin cel Mare, aminteşte de un cal luat de soldaţii romani din regiunile de dincoace de Istru, care nu era nici frumos, nici mare, dar care era în stare să facă pe zi câte 100 de mile (149 km. 870 m.) şi să continuie astfel în timp de 8-10 zile. mati scrie Ammianus, erau, de regulă castraţi, ca sa nu se agite cind vad iepele si sa nu se tradeze prin nechezat atunci cind trupele stau ascunse."

Iaca si linkul pt impatimiti:
http://www.zamolxis.ro/modules.php?name ... cle&sid=35
cristian_iepure
Membru al forumului
Membru al forumului
 

Următorul

Înapoi la Replici medievale

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron