Pai mie imi place sa mai zdrangan o chitara, iar din cauza tragerii cu trei degete aveam continuu o tendinita la degetele alea, abia le miscam.
Acum nu mai am probleme, cateodata ma doare un pic degetul mare, dar pe ala nu il folosesc :D
Acelasi arcas, tragand cu ambele tehnici a observat o crestere a vitezei sagatii folosind inelul:
http://leatherwall.bowsite.com/tf/lw/th ... CATEGORY=5
Tehnica cu inel prezinta si avantaje si dezavantaje. Printre avantaje ar fi ca poti trage cu arcul din orice pozitie, cu arcul in pozitie orizontala stand intins pe spate sau chiar cu capul in jos pentru ca sageata este tinuta presata pe arc cu mana cu care incordezi arcu (dreapta pentru un dreptaci).
Sageata pleaca mai repede din arc, iar un alt avantaj este ca in pozitie de armare identica tehnica asiatica are 4-6 cm de intindere in plus. Pe langa asta, cu tehnica asiatica poti incorda arcul pana la 90 cm, cum fac japonezii de pilda.
Un alt avantaj e acela ca nu mai este important ca sageata sa fie potrivita ca spin cu arcul. Trebuie doar sa fie tari, mai tari decat cele care merg bine cu tehnica cu trei degete pentru acelasi arc, si sa cantareasca la fel, in rest nu mai conteaza rigiditatea.
Folosita corect, tehnica asta nu necesita aparatoare de antebrat ( eu o mai folosesc inca) si nici manusa pentru mana stanga, numai inelul pt mana dreaptaa.
Ochirea e complet diferita, din cauza ca nu vezi varful sagetii, iar tinta o vezi de obicei doar cu un ochi (si ala nu ochiul principal, ci stangul-pt un dreptaci). Unii sustin ca numai cu tehnica asiatica poti cu adevrat sa tragi instinctiv.
E mai greu sa progresezi, la inceput pare pe dos rau de tot, dar odata invatata tehnica vin si satisfactiile. Cateodata doar privesti spre tinta fara sa ochesti nicicum, iar sa geata se duce singura acolo unde ai gandit. O senzatie extraordinara- sageata (aproape) perfecta.
Eu nu sunt un arcas experimentat, am mari lacune in tehnica cu care ma lupt; ieri de exemplu am descoperit ca fac o greseala grava si va trebui o perioada sa trag numai penrtu a-mi corecta tehnica, trebuie sa uit de trasul la tinta.
Trebuie sa stim ca TOTI suntem de fapt incepatori, ca nu avem traditie in spate si ca facem un pic de pionierat.
Eu merg pe directia asta cu tehnica asiatica. De ce?
Avantajele nu cred ca contrabalanseaza dezavantajele, iar argumente sunt atat pentru o tehnica cat si pentru cealalta; care e mai eficace nu se poate spune, discutiile s-ar prelungi la nesfarsit.
Mie pur si simplu imi place mai mult asa.
Poate pentru ca am convingerea ca tehnica asta a reprezentat apogeul trasului cu arcul atunci cand a fost inlocuit cu armele de foc si reprezinta adevarata tehnica traditionala.
Dar si asta e o chestiune dicutabila, nu?